joi, 1 aprilie 2010

Gradinita pentru caini si pisici la Arad


Prima gradinita particulara pentru caini si pisici din municipiul Arad s-a deschis astazi iar primele animale beneficiaza deja de ingrijire si educatie de la instructori calificati, transmite corespondentul NewsIn.

Astfel, la aceasta gradinita pot fi dusi cainii si pisicile care obisnuiesc sa roada cablurile electrice, mobilierul sau papucii stapanilor. De asemenea, pot beneficia de educatie patrupedele cu tulburari de comportament, care ataca oameni sau alte animale pe strada.

Gradinita dispune de jucarii, de bazine care le ofera animalelor posibilitatea de a face baie, dar si de diverse aparate pentru igiena lor. Fiecare cusca este dotata cu o fantana arteziana, iar pe timpul iernii cainii vor beneficia de sistem de incalzire electric. Pretul unui abonament lunar este de 250 lei, in care este inclusa mancarea, dresajul, igiena animalului, dar si alte servicii, informeaza NewsIn.

La gradinita, programul incepe in fiecare zi la ora 6.00, cu hranirea animalelor si lectii de socializare. Zilnic, patrupedele sunt plimbate prin padurea Ceala, unde raman mai multe ore in aer liber, dupa care se intorc, din nou la gradinita. Dupa cateva ore de odihna incep lectiile de pre-dresaj, iar programul continua cu multa joaca, dusuri, si, din nou, socializare.

Potrivit celor afirmate de Adriana Covasa, la aceasta gradinita sunt acceptati doar cainii care detin un carnet de sanatate din care sa reiasa ca sunt vaccinati la zi, ca au beneficiat de servicii de deparazitare si sunt clinic sanatosi. „Recomand proprietarilor de catei sa-i duca la gradinita de la varste cat mai fragede, mai ales ca dupa sase luni toate greselile de comportament sunt foarte greu de corectat“, a spus proprietara gradinitei.

In cadrul gradinitei functioneaza si o pensiune pentru caini si pisici, unde proprietarii pot sa-si lase animalele in perioada in care sunt plecati de acasa. Tariful pentru o zi in pensiune este de 15 lei.

România, generaţia 2010: Cele mai frecvente cinci nume de băieţi şi fete

În ultimii trei ani, la nivel naţional, părinţii au ales să-şi boteze bebeluşii Andrei, Alexandru, Gabriel, Ionuţ sau Ştefan. Fetiţele au primit prenume ca Maria, Elena, Ioana şi, mai nou, Andreea şi Alexandra.


În Bucureşti, "top five"-ul se schimbă. Bebeluşii au fost declaraţi cu nume cu rezonanţă occidentală sau latino-americană, inspirate după cele purtate de personaje internaţionale la modă.


Sectorul 1, dominat de Luca şi Sara. "În sectorul nostru sunt aproximativ 12.000 de naşteri pe an. Zilnic înregistrăm în jur de 50-60 de copii. S-a înmulţit numărul copiilor care provin din concubinaj, dar şi al celor declaraţi cu tatici cetăţeni străini. Prenumele alese de părinţi sunt inspirate din Italia sau Spania. Cel mai la modă nume pentru băieţi este Luca iar pentru fetiţe Sara. Acestea sunt urmate de Mario, Ricardo, Alberto sau Antonio. Parinţii îşi mai numesc copiii şi Rareş, Andrei, Matei sau Mihnea. De câţiva ani s-a renunţat la numele eroilor din telenovele", spune Natalia Iftim Directorul Direcţiei Stare Civilă din sectorul 1 al Capitalei. Doamna Iftim justifică numărul mare de naşteri prin existenţa mai multor maternităţi decât în alte sectoare, dar şi al numeroaselor clinici private în care aleg să nască femeile venite din provincie.



Sectorul 2, sectorul lui David. Gheorghe, Ion, Maria sau Vasile sunt prenume extreme de rare în sectorul 2 al Capitalei. În ultimul an, părinţii au ales pentru copiii lor prenumele unor eroi de telenovele sau cele care pot fi "europenizate". Directorul Serviciului Starea Civilă, Monica Cămărăscu, ne-a spus că cel mai la modă nume pentru băieţi este David. "Pentru fetiţe se pun nume care pot fi europenizate. Astfel Maria a devenit Mary, Ana s-a schimbat în Anne iar Cristina în Kristine. Fără să facă parte dintr-o etnie, unii părinţii le-au pus copiilor prenume ca Oscar sau Armando", ne-a declarat directorul Monica Cămărăscu. O posibilă explicaţie pentru "europenizarea" prenumelor ar fi că părinţii visează pentru copiii lor studii şi, mai târziu, locuri de muncă în străinătate. Părinţii cred că, având un prenume uşor de rostit de străini, copiii se vor descurca mai uşor.

In sectorul 5, înfoiatele Isaura şi Mercedesa lasă loc paşnicei Cristina. Deşi este un sector cu o numeroasă populaţie de etnie romă, în ultimul an, părinţii au renunţat la nume exotice. Angajatele de la Direcţia de Stare Civilă îşi amintesc că, prin anii '70 li s-a cerut să înregistreze o feţiţă cu prenumele de Magdalena Picior de Aur. "Am încercat să-l convigem pe tătic să-i schimbe prenumele. A fost imposibil. Nicio lege nu-i interzice să declare pentru copil ce prenume vrea. Singura interdicţie legislativă este ca prenumele să nu fie obscene. Prin anii '78, un alt tătic a vrut ca pe băieţelul lui să-l cheme Nicolae Ceauşescu. Cererea nu i-a fost aprobată de cei de la partid. După '89, a venit moda prenumelor din telenovele. Sunt multe fetiţe declarate Isaura, Rosalinda sau Mercedesa. Acum s-a renunţat. Cei mai mulţi părinţi le pun copiilor prenume ca Luca, Ianis, David, Cristina, Alexandru sau Ştefan. Cei care se nasc în prejma unor sărbători religioase au şi un al doilera prenume cu numele sfântului" ne-a spus angajatele Serviciului Stare Civilă sector 5. Acestea ne-au mai precizat că în perioada de criză s-au născut mai mulţi copii. Anul trecut numărul bebeluşilor a crescut la 5.000 faţă de 2.000 - 3.000 cât au fost înregistraţi în anii precedenţi.


"Sfinţii" de la sectorul 6. Rebeca Maria, Ianis Ştefan, Iuliana Teodora sau Nicolas Alexandru sunt câteva din prenumele alese de părinţi pentru bebeluşii din sectorul 6 al Capitalei. "Este un amestec de prenume din telenovele cu nume de sfinţi. La modă sunt două sau chiar trei prenume. Cel mai frecvente prenume din telenovele sunt Rebeca, Nicolas, Ianis, Aramis, Karina, Iasmina, Eduardo sau Armando. Acestea sunt însoţite de numele unor sfinţi", ne-a spus directorul Serviciului Stare Civilă din sectorul 6, Sofia Melinte.

Internetul - un pericol pentru minori?


Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (APTI) a realizat în perioada 27 februarie – 10 martie 2006, un sondaj online legat de activităţile copiilor pe Internet, în vederea evidenţierii aspectelor pozitive şi negative ale accesului minorilor la Internet.
Sondajul a fost realizat prin intermediul a două chestionare (unul pentru copii şi unul pentru părinţi) prezentate pe site-ul www.apti.ro/sondaj .

Fiind un sondaj desfăşurat exclusiv online, rezultatele trebuie luate sub beneficiul limitărilor impuse de astfel de metode folosite. Considerăm însă că, fiind un prim sondaj pe această temă, rezultatele ne pot folosi tuturor la o mai buna înţelegere a domeniului.

Chestionarele au fost completate de aproximativ 400 de copii şi 110 părinţi (cu un număr variat de copii).
Întrebările pentru părinţi şi pentru copii au fost similare, în măsura posibilităţilor, astfel încât să obţinem o imagine mai obiectivă a situaţiei reale prin compararea răspunsurilor.

Copiii au fost încadraţi în câteva categorii de vârsta şi ponderea cea mai mare a fost a categoriei copiilor de liceu (55% dintre respondenţi).

În considerarea acestui sondaj trebuie ţinut cont de faptul că părinţii respondenţi au fost din cei ce accesează Internetul şi că sunt multe familii unde numai copiii ştiu să acceseze Internetul, situaţia generală fiind probabil diferită.


O categorie de întrebări s-a referit la prezenta pe Internet, la durata medie de accesare a Internetului de către copii, la diferenţa dintre părinţi şi copii în ceea ce priveşte durata de acces şi la locurile de unde accesează copiii Internetul.

Din răspunsuri a reieşit o subestimare din partea părinţilor a perioadei de acces a copiilor la Internet. Perioada de când au început copiii lor să folosească Intrenetul, durata medie zilnică în care aceştia stau pe Internet a reieşit mai mare din răspunsurile copiilor decât din cele ale părinţilor.

Copiii au afirmat o prezenţă pe Internet mai mare decât cea estimată de părinţi.

65% dintre copiii au afirmat că stau pe Internet 3-4 ore zilnic sau mai mult în timp ce părinţii consideră că doar 45% dintre copii intră în această categorie.
10% dintre copii au spus că stau mai puţin de o oră iar din răspunsurile părinţilor reiese că acest procent este de 30%.